Obiectivul de aderare la zona euro în 2015 este mai curând un exerciţiu, fiind tot mai greu de îndeplinit, având în vedere situaţia economică actuală. Cu toate acestea, analiştii financiari cad de acord asupra faptului că România nu are nimic de pierdut dacă se aliniază, măcar parţial, exigentelor europene.

Obiectivul de adoptare a monedei euro în 2015 este "nerealist şi chiar puţin ciudat", având în vedere evoluţiile din zona euro, iar guvernul care va veni la putere în toamna va trebui să decidă dacă amâna dată finală. Caracterizarea aparţine senior analistului pentru Europa, în cadrul Economist Intelligence Unit (EIU), Joan Hoey şi vine să întărească recomandările analiştilor romani, de a nu ne grăbi să ne înhămăm la o astfel de responsabilitate, înainte de a evalua situaţia pe îndelete.
Aşadar, cât de realistă rămâne dată de 2015 pentru adoptarea monedei unice, pe care guvernul Ungureanu a propus-o în programul de convergenţă?
Având deja exemplul Greciei, o ţară care a intrat nepregătită în zona euro, dar şi evoluţiile economice generale de la nivel european, care sunt îngrijorătoare, analiştii financiari recomanda vigilenţa, în ceea ce priveşte subiectul aderării la moneda unică.
"Chiar dacă am fi pregătiţi de aderare, vrem să vedem că intrăm într-o zonă sustenabila şi nu schimbăm o monedă relativ bună, leul nostru, pe o monedă care ar putea fi mai slabă la un moment dat, dacă se acumulează slăbiciuni în regiune", a declarat consilierul BNR, Lucian Croitoru, pentru Business24.
Şi analistul economic Dragoş Cabat considera că obiectivul de aderare la euro în 2015 este un exerciţiu bun şi este şi realizabil în cele din urmă, cu toate că are rezerve în ceea ce priveşte avantajele pe care le-ar putea obţine ţara noastră într-o uniune monetară slăbită de criza datoriilor suverane:
"Deocamdată, pentru că există moneda unică, e o idee bună. Oricum e o idee bună pentru că ţinta de aderare la moneda unică te duce de fapt la a adopta nişte măsuri de politica monetară şi politica fiscală care sunt bune pentru România. Fără o ţintă, derapezi mai uşor", a declarat pentru Business24, Dragoş Cabat. Cu toate acestea, analistul financiar se îndoieşte că zona euro va rămâne în aceeaşi componentă până în 2015, un scenariu posibil fiind chiar şi dispariţia monedei unice.

Care este dată corectă pentru România?

"EIU se aşteaptă că România să amâne adoptarea monedei euro până în 2016 sau 2017 cel mai devreme", a declarat, Joan Hoey, ţintă care este încă prea optimistă în viziunea consultantului financiar, Ionel Blanculescu:
"Potrivit unor analize specializate făcute de unele bănci internaţionale, România ar putea să adere la spaţiul euro în 2018, dar ideal ar fi 2024. Dacă aceste organisme super-calificate considera că înainte de 2018 nu e avantajos pentru România, nu înţeleg de ce se încearcă grăbirea procesului".
Pe de altă parte, consilierul BNR, Adrian Vasilescu, susţine că un obiectiv îndrăzneţ nu va face rău, deşi ţara noastră este "admirabil de nepregătită".
"Riscul să intrăm nepregătiţi nu există. Nu putem să intrăm, dacă nu suntem pregătiţi. Important este să ne pregătim ca să intrăm. Pregătirea, fie că intrăm în zona euro sau nu intrăm, criteriile tot trebuie să le îndeplinim pentru noi, pentru că, altfel, rămânem săracii Europei. Cu cât vom intra, cu atât mai bine, pentru că înseamnă că vom fi mai repede bine pregătiţi".
Potrivit lui Vasilescu, pentru a putea adera la zona euro, România trebuie să îndeplinească cinci criterii nominale. Inflaţia trebuie să fie cu 1,5% peste media celor mai performante trei ţări în materie de inflaţie, datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB, cursul trebuie să fie stabil, deficitul bugetar mai mic de 3%, iar dobânda pe termen lung cu 2% peste media celor mai performante trei ţări.
În plus, România trebuie să îndeplinească şi criteriile de convergenţă reală, şi anume să aibă un PIB pe cap de locuitor apropiat de media europeană, iar ponderea alimentelor în coşul de consum să scadă.